JOCUL – Factor activ al progresului
- Cresa, ca factor activ al progresului, utilizeaza cele mai diverse si eficiente modalitati, care sa asigure si sa stimuleze, in acelasi timp, cresterea ritmului de insusire a cunostintelor, in raport cu evolutia si exigentele societatii contemporane.
- Intre metodele activ participative, ale procesului de invatare, se inscrie, cu rezultate dintre cele mai interesante, jocul, considerat ca o activitate cognitiva specifica vârstei anteprescolare.
- Jocurile se folosesc de asa maniera incât sa corespunda cerintelor instructiv-educative, exigentelor programei scolare si sa respecte, in acelasi timp, minunata lume a copilariei, in care jocul isi arata din plin multiplele valente educative.
- Activitatea de joc ramâne contribuanta in formarea personalitatii. Jocul se considera ca o activitate fizica sau mintala gratuita, ce se realizeaza doar datorita placerii ce o provoaca, spune J. Chateau.
- Perioada anteprescolara este dominata de trebuinta de joc in care actioneaza combinatii mintale, reprezentari de imaginatie (jocuri simbolice) si sunt actionate forme de experienta complexa.
- Exista numeroase aspecte interesante ale jocului. Astfel are loc o crestere a compozitiei numerice si de conduite diferentiate, o crestere a organizarii jocului (implicatii de reguli) si o crestere a vietii jocului. Acest din urma aspect se refera la durata unui joc, situarea lui pe locul de joc prioritar. Din acest punct de vedere unele jocuri au o mai mare longevitate intr-o colectivitate de copii decât altele.
- Jocul capata roluri psihologice tot mai complexe, functii formative, functii de relaxare (exclusiv expansiv-proiective), functii de facilitare a adaptarii copiilor la aspectele mai complexe ale mediului inconjurator, functie de umanizare, constituind o pregatire a copilului pentru viata.
- Fiind vesnic supus cerintelor realitatii, jocul creeaza copilului o apropiere intuitiva complexa, de aspecte si laturi importante ale realitatii.
- Important este si rolul jocului ca instrument si mijloc al educatiei sociale si morale. Prin jocul cu subiect si rol se faciliteaza ca acceptare aspecte legate de frustratie si de regulile de viata sociala mai greu de acceptat.
- Jocul vehiculeaza experienta umana pozitiva, cât si experienta negativa (betia, bataia, conduite vulgare, etc.).
- Participarea si rolul adultului in joc pot fi de multe feluri. De amintit este ajutorul material (in fabricarea sau repararea jucariilor), ajutorul tehnic – privind modul in care pot fi utilizate jucariile – sau prin descrierea etapelor jocului.
- In jurul jocului si al jucariei se organizeaza o serie de conduite evaluabile. Asa de pilda, este grija fata de jucarii (cât de tentat este sa o ingrijeasca sau sa o strice). In acest din urma caz intereseaza daca o face din neindemânare, in crize de mânie sau din curiozitate. Intereseaza de asemenea cum si daca jucariile sunt aranjate, au un loc determinat si sunt puse la locul lor, in ce masura copilul este tentat sa faca mici reparatii ori sa gaseasca noi folosiri neprevazute, daca isi construieste jucarii si daca e antrenat, pasionat si totdeauna in joc. Intereseaza modul cum cere o jucarie si permisiunea de a se juca, reactia la refuz, posesivitatea si daruirea sau rapirea de jucarii – trisajul.